Horia

Istoria comunei Horia poate fi considerată, pe bună dreptate, una dintre cele mai interesante din judeţul Constanţa. Pentru prima dată, localitatea a fost atestată în anul 1877, sub numele de Muslubei, după numele celui mai bogat om din sat.


Acest nume a fost purtat până în anul 1912, când a luat fiinţa comuna Horia, ce avea în componenţă satele Horia, Tichileşti, Cloşca, Crucea, Săraiu, Runcu, Pantelimon şi Vulturu. În anul 1930 comuna Horia a rămas cu satele aparţinatoare Cloşca, Siriu şi Crişan până în anul 1968, când a vut loc o nouă organizare administrativ teritorială prin care satele Siriu şi Crişan trec în componenţa comunei Crucea, iar comunei Horia i se alipeşte comuna Ghindăreşti ce devine sat aparţinător comunei Horia.


Astfel satele ce compun comuna Horia in acel an sunt: Horia - reşedinţă de comună cu satele aparţinătoare Tichileşti, Ghindăreşti şi Cloşca. În anul 1996, comunei Horia i se schimba denumirea în Ghindăreşti şi totodată se schimbă şi reşedinţa de comună, la Ghindăreşti.


Aceasta a fost o periodă de răscruce pentru comună ( între anii 1996 și 1999 când Primaria a fost mutată în Ghindărești, localitate majoritar locuită de ruși-lipoveni). Proasta coordonare și conducere din acea perioadă a făcut ca Horia să intre într-un declin economic puternic. În 1999 Horia a redevenit comună, dupa multe eforturi susţinute de Gigel Sava și de câțiva localnici.


Numele de Horia a fost dat în urmă cu 70 de ani. Horia este așezată lângă Drumul Național 2A/ European 60 (E60) și se află la 15 km de orașul Hârșova și 65 km de municipiul reședință de județ - Constanța.


Horia a beneficiat în perioda comunismului de cel mai mare S.M.A (Secția Mașini Agricole) unde erau arondate multe sate din zonă. În prezent, satul se confruntă cu probleme grave în agricultură, cu toate că în zonă sunt mici asociații și firme care se ocupă de agricultura la scară mare.


Satul Horia este reşedinţa de comună şi se află situată la 2 Km nord de Drumul Naţional 2 A - Hârşova - Constanţa, în dreptul Km 17.


Localitatea Tichileşti este situată la 5 Km. sud de Horia, pe Drumul Judeţean 223 ce trece prin localitate şi face legătura cu satul învecinat Topalu, în continuare făcând legătura cu oraşul Cernavodă.


Localitatea Cloşca este situată la 3 Km. nord de Horia, pe Drumul Judeţean 223,care face legătura la nord cu localitatea Saraiu.


Cele trei localităţi sunt aşezate pe o vale largă cu deschidere spre Dunăre. Pe firul văii curge pârâul Chichirgeaua ( denumire turcească) care îşi formeaza cursul începând din satul Cloşca adunând apele pluviale de pe versanţi cât şi din izvoare proprii.


Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei se învecinează în parteade nord cu teritoriul satului Mioriţa ;
în est cu teritoriul comunei Saraiu;


în sud cu teritoriul comunei Crucea şi Topalu iar
în vest cu teritoriul comunei Ghindăreşti.


Comuna Horia este situată în zonă de stepă, unde cresc plante proprii acestei zone cum sunt: coada şoricelului, aliorul, scânteiuţa,cimbrişorul cât şi diferite specii de graminee care populează păşunile. În depresiuni sau pe pante mai sunt tufişuri formate din porumbar, păducel, mur.


Vegetaţia lemnoasa este reprezentată în general de pădurile înfiinţate pe terenurile degradate ( foste păşuni amplasate pe dealuri supuse eroziunii).


Pădurile sunt de salcâmi şi păducel, iar în vecinătatea Dunării care margineste teritoriul administrativ al localităţii, vegetaţia este formată din păduri de salcie şi plop.


Alături de speciile de animale care sunt crescute în gospodăriile populaţie, cresc în stare sălbatică fazanul, care se remarcă în zonele împădurite recent, dropiile, iepurele de câmp, vulpea, porumbeii sălbatici şi mai recent porci mistreţi.

 

Monumente


Monumentul eroilor neamului, Horia şi Monumentul eroilor neamului, Tichileşti au fost ridicate pentru comemorarea eroilor români căzuţi pe câmpurile de luptă din România, în lagăre şi închisori pentru apărarea ţării, a credinţei şi a demnităţii omeneşti.


Cetatea de pământ din satul Tichileşti


Cetatea hallstattiană de la Tichilești, datând din secolul VI - V a. Chr., este un ansamblu anonim de locuinţe de tip cetate de pamânt şi este situată în marginea sudică a satului.


Zilele comunei Horia


Ziua comunei este marcată de evenimente artistice care aduc voia buna participanţilor: spectacole de circ, de muzică populară, jocuri.Manifestările încep de dimineaţă cu meciuri de fotbal şi de oină. De fapt, această din urmă disciplină este foarte populară în comuna Horia unde există nu mai puţin de şapte echipe de oină care se pot lăuda cu succese notabile, obţinute în competiţii naţionale.


De admirat sunt costumele populare pe care localnicii le poartă cu o nespusă mândrie, portul tradiţional constănţean fiind păstrat cu sfinţenie din moşi-strămoşi.


De altfel, în comună există un ansamblu de muzică şi dansuri populare, precum şi o asociaţie sportivă, ambele laureate la diverse competiţii de profil.


Lacul Horia

 

Lacul se întinde pe o suprafaţă mare permiţând iubitorilor de peşte să desfăşoare activităţi de agrement în împejurimile lacului. În acest lac se cresc sturionii.

 

Înapoi